Hadeeth Cards
Da'wa cards that highlight great meanings from the noble prophetic hadiths in a simple style and attractive display that helps the Muslim to have a deeper understanding of his religion in an easy way
All
An-Nu‘mān ibn Bașir (Allah să fie mulțumit de el) a spus, arătând cu degetele către urechile sale: «L-am auzit pe Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) spunând: „Cu adevărat, ceea ce este halal și permis este clar și vădit, iar ceea ce este haram și interzis este clar și vădit și între ele sunt chestiuni îndoielnice pe care mulți dintre oameni nu le cunosc. Cel care evită chestiunile îndoielnice se eliberează de răspundere în ceea ce privește religia și onoarea sa, iar cel care urmează ceea ce este îndoielnic va urma ceea ce este interzis, așa cum păstorul care își paște oile în vecinătatea unei pășuni interzise este în pericolul de a intra și a paște din ea. Cu adevărat, fiecare stăpânitor are o zonă protejată (care nu trebuie întrecută), iar zona protejată a lui Allah este reprezentată de ceea ce El a interzis. Cu adevărat, în trup se află o bucată de carne, care dacă a fost bună și sănătosă și dreaptă, întregul trup va fi drept și bun și sănătos, iar dacă este stricată, întregul trup va fi stricat și corupt; cu adevărat, aceasta este inima.”
Al-Bukhari and Muslim
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) evidențiază o regulă generală, aplicabilă în toate privințele, și anume faptul că din punctul de vedere al Legii Islamice toate lucrurile se împart în trei categorii: ceea ce este în mod clar permis, ceea ce este în mod clar interzis și chestiuni neclare și îndoielnice și a căror încadrare nu este știută de majoritatea oamenilor. Astfel, cel care s-a ferit de chestiunile îndoielnice și neclare și-a protejat religia, depărtându-se de căderea în păcat, salvându-și tot astfel și onoarea de vorbele oamenilor care l-ar putea acuza de urmarea a ceea ce este ambiguu și îndoielnic. Iar cel care nu se depărtează de ceea ce este neclar și îndoielnic s-a expus fie căderii în păcat, fie dezonorării sale de către oameni. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) oferă o pildă pentru a evidenția situația aceluia care urmează ceea ce este neclar și îndoielnic, asemenea păstorului care își paște oile în apropierea unei bucăți de pământ protejate (și interzise) de propietarul ei, și se află în pericolul ca oile sale să pătrundă pe acest teren, datorită apropierii extreme față de acesta. Tot astfel este și situația aceluia care dă curs unor chestiuni incerte, prin aceasta apropiindu-se de ceea ce este interzis și punându-se în pericolul de a cădea în păcat. Apoi, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) ne-a înștiințat că în corpul omului există o bucată de carne, și anume inima, care dacă este sănătoasă, întregul corp este sănătos, iar dacă este coruptă, întregul corp devine corupt, prin stricăciunea ei.
Abu Sa‘id al-Khudri (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: Nu ar trebui să existe vătămare și nici vătămări reciproce. Aceluia care provoacă un rău, Allah îi va face rău; iar aceluia care îngreunează lucrurile, Allah îi va aduce îngreunare.”
Ibn Maajah
Profetul (Pacea și binecuvîntarea lui Allah fie asupra sa) evidențiază faptul că răul trebuie respins în toate tipurile și formele sale posibile, atât cel cu repercursiuni asupra propriei persoane, cât și cel îndreptat împotriva celorlalți, întrucât, atât rănirea propriei persoane, cât și a celorlalți este interzisă în egală măsură. Nu este permis ca o persoană să răspundă vătămării cu o altă vătămare, întrucât răul nu poate fi eradicat cu un alt rău, excepție făcând legea talionului, fără cea mai mică exagerare. Apoi, Profetul (Pacea și binecuvîntarea lui Allah fie asupra sa) a punctat avertizarea vătămării aceluia care aduce vătămare oamenilor și a îngreunării aceluia care aduce îngreunare oamenilor.
Ibn Omar (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: Atât de mult a persistat Gavriil (Îngerul Jibril) să mă sfătuiască în privința vecinilor, încât am crezut că ei vor avea și drept de moștenire asupra mea.
Muslim
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ne înștiințează că Jibril a continuat să-l instruiască și să îl îndrume cu privire la vecinii apropiați, indiferent dacă aceștia sunt musulmani sau nemusulmani, dintre rude sau nu, și în privința grijii arătate față de ei, a protejării dreptului lor, a tratatării lor cu amabilitate, a opririi de la a le cauza vreun rău și de a manifesta răbdare față de răul care ar putea veni din partea lor. Până într-acolo că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), datorită atenției deosebite acordate drepturilor vecinului și a instrucțiunilor repetate date de Jibril referitor la acesta, a crezut că va veni o revelație care să-i dea vecinului său o parte din moștenire, după moartea sa.
Abdullah ibn Mas'ud (Allah să fie mulțumit de el) a relatat: L-am auzit pe Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) spunând: „Farmecele, talismanele și poțiunile pentru dragoste sunt Șirk (politeism)."
Ibn Maajah
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a arătat că săvârșirea anumitor acțiuni constituie o formă de politeism, printre acestea numărându-se și: În primul rând: Farmecele (sau incantația): Cuvinte care implică politeismul și pe care oamenii din perioada de Jahiliyyah (perioada ignoranței preislamice) le rosteau ca formă de tămăduire. Îl doilea rând: Talismanele făcute din mărgele și alte obiecte asemănătoare și care sunt puse copiilor sau atârnate de animale sau alte lucruri pentru a-i proteja împotriva deochiului. În al treilea rând: Poțiunile sau licorile pentru dragoste, care sunt făcute pentru a spori dragostea și apropierea dintre cei doi soți. Aceste lucruri intră în sfera politeismului, deoarece ele consideră și transformă anumite obiecte în cauze, în vreme ce, de fapt, ele nu sunt nici cauze precizate de Legea Islamică Șariah și probate de dovezi religioase, nici cauze materiale dovedite practic. În ceea ce privește, însă, cauzele reglementate islamic, precum recitarea Coranului sau cauzele materiale, precum medicamentele a căror eficiență este dovedită prin experiment, acestea sunt permise, cu condiția de a crede că acestea sunt doar mijloace de a ajunge la scopul dorit, în vreme ce puterea de a oferi un beneficiu sau a aduce o daună nu se află decât în Mâna lui Allah.
'Aișah (Allah să fie mulțumit de ea) a relatat că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Nu îi blestemați (și nici nu îi înjurați) pe cei care au murit, pentru că ei au ajuns (și au primit deja răsplata pentru) faptele pe care le-au trimis înaintea lor.”
Al-Bukhari
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) evidențiază interzicerea de a îi blestema pe cei morți și de a îi vorbi de rău, dezonorându-i. Acesta este considerat unul dintre cele mai urâte și rele comportamente, întrucât ei au ajuns deja consecința celor pe care le-au săvârșit, fie că au fost bune sau rele și, mai mult de atât, blestemarea lor nu îi afectează în niciun fel pe aceștia, însă îi face să sufere pe cei vii.
Jundub ibn ‘Abdullah al-Qasri (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cel care s-a rugat rugăciunea de Fajr se află sub protecția lui Allah; așadar, nu atentați la ceea ce se află sub protecția lui Allah în niciun fel, căci pe acela care încalcă protecția Sa în orice privință, Allah îl va prinde și îl va arunca cu fața în Focul Iadului.”
Muslim
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ne-a înștiințat că cel care se roagă rugăciunea de Fajr se află sub protecția, grija și paza lui Allah, Care îl apără și îl protejează. Apoi, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a avertizat cu privire la încălcarea și anularea acestui legământ, fie prin neîndeplinirea Rugăciunii de Fajr, fie prin atacarea sau agresarea celor care o împlinesc. Astfel, cel care dă curs acestora a anulat această poziție privilegiată (și protecție) și merită amenințarea cruntă că Allah îi va cere socoteală pentru drepturile care I-au fost încălcate și mai apoi îl va arunca cu fața în Focul Iadului.
Abu Huraira (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Milostenia nu diminuează averea și Allah crește rangul robului Său, sporindu-i onoarea, datorită iertării și îndurării arătate față de ceilalți; iar acela care se smerește cu umilință căutând Mulțumirea lui Allah este înălțat de El.”
Muslim
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) evidențiază faptul că milostenia nu scade averea, ci, dimpotrivă, protejează de ceea ce este rău și nefast și Allah îl compensează pe cel care o oferă într-o modalitate măreață, astfel încât ea se transformă dintr-un posibil deficit într-o creștere considerabilă. Allah nu îl sporește decât cu putere și onoare pe acela care este iertător și îndurător cu oamenii, deși ar avea puterea de a se răzbuna sau revanșa pe cel care i-a greșit. Iar pe acela care arată smerenie și umilință doar de dragul lui Allah, fără a se teme de cineva anume și a dori să îl preamărească sau să obțină anumite beneficii de la acesta, Allah îl va răsplăti ridicându-i rangul și onorându-l.
Abu Huraira (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cel mai deplin credincios în ceea ce privește credința sa este cel care are cele mai bune maniere, iar cei mai buni dintre voi sunt cei mai buni față de femeile lor.”
At-Tirmidhi
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ne înștiințează că cei mai deplini oameni în ceea ce privește credința lor sunt aceia care au maniere alese, ei având întotdeauna o față binevoitoare, făcând fapte bune, rostind cuvinte frumoase și abținându-se de la a îi răni pe ceilalții. De asemenea, cei mai buni dreptcredincioși sunt cei care sunt cei mai blânzi cu femeile lor - soțiile, fiicele, surorile și alte rude de sex feminin - pentru că ele sunt printre cele mai demne de fi tratate cu bunătate.
Abdullah ibn Amr (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: Această viață lumească este doar o plăcere, iar cea mai bună plăcere a acestei lumi este o femeie dreptcredinciosă.
Muslim
Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ne înștiințează că viața lumească și tot ceea ce există în aceasta este doar o încântare trecătoare, care mai apoi ia sfârșit și că cea mai de preț bucurie din această lume este o soție dreaptcredincioasă. Atunci când ea este privită de soțul ei îl bucură; dacă acesta îi cere ceva, îl ascultă; și când el este departe, ea se protejează pentru el și protejează ceea ce îi aparține.
